carlingă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CARLÍNGĂ, carlingi, s. f. 1. Cabină pentru echipajul unui avion, în care stă pilotul și unde sunt instalate comenzile de zbor, aparatele de bord etc.
2. Grindă longitudinală din osatura unei nave, care servește la legarea diferitelor părți ale navei. – Din
fr. carlingue.