caretaș - explicat in DEX

caretaș (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CARETÁȘ, caretași, s. m. Persoană care face carete. [Var.: (reg.) carâtaș s. m.] – Caretă + suf. -aș.

caretaș (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CARETÁȘ s. m. meseriaș care face carete. (< caretă + -aș)

caretaș (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CARETÁȘ, caretași, s. m. Persoană care face carete. [Var.: (reg.) carâtaș s. m.] – Din caretă + suf. -aș.

caretaș (Dicționaru limbii românești, 1939)
caretáș m. (d. caretă). Fabricant saŭ vînzător de trăsurĭ, cupeurĭ ș. a.

caretaș (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
caretáș s. m., pl. caretáși

caretaș (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
caretaș m. cel ce face sau vinde carete.

caretaș (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CARETÁȘ, caretași, s. m. Persoană care face carete. [Var.: (reg.) carâtáș s. m.] – Caretă + suf. -aș.