carcasă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CARCASĂ, carcase, s. f. 1. Îmbrăcăminte metalică exterioară a unui sistem tehnic, care susține anumite elemente ale acestuia și, eventual, îl protejează împotriva acțiunilor exterioare.
2. Totalitatea oaselor care alcătuiesc scheletul unui animal.
3. Scheletul unei mașini, al unei construcții etc. – Din
fr. carcasse.