capuit - explicat in DEX



căpui (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CĂPUÍ, căpuiesc, vb. IV. 1. Tranz. (Înv. și reg.) A pune mâna pe cineva; a prinde, a încăpui. 2. Refl. A obține, a-și procura; a încăpui. – Din magh. kapni.