capitel - explicat in DEX

capitel (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CAPITÉL, capiteluri, s. n. Partea superioară, mai groasă (și ornată), a unei coloane sau a unui pilastru, care face legătura între fusul coloanei și arhitravă. – Din it. capitello, lat. capitellum.

capitel (Dicționar de neologisme, 1986)
CAPITÉL s.n. Partea superioară a unei coloane, semicoloane sau a unui pilastru, pe care se sprijină arhitrava. [Pl. -luri, -le. / < it. capitello, cf. lat. capitellum].

capitel (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
capitél (capitéluri), s. n. – Partea superioară a unei coloane. It. capitello (sec. XIX).

capitel (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CAPITÉL s. n. partea superioară a unei coloane, a unui pilastru, pe care se sprijină arhitrava. (< it. capitello, lat. capitellum)

capitel (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CAPITÉL, capiteluri, s. n. Partea superioară, mai groasă (și ornată) a unei coloane sau a unui pilastru. – It. capitello (lat. lit. capitellum).

capitel (Dicționaru limbii românești, 1939)
*capitél n., pl. e și urĭ (lat. capitellum, dim. d. caput, cap. V. căpețel). Partea de sus, ornată, a uneĭ coloane, a unuĭ dulap ș. a. V. bașlic.

capitel (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
capitél (element de arhitectură) s. n., pl. capitéluri

capitel (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
capitel n. Arhit. partea superioară a unei coloane sau a unui pilastru: capitel doric, ionic.

capitel (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CAPITÉL, capiteluri, s. n. Partea superioară, mai groasă (și ornamentată), a unei coloane sau a unui pilastru, care face legătura între fusul coloanei și arhitravă. — Din it. capitello, lat. capitellum.