căpitănie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CĂPITĂNÍE, căpitănii, s. f. 1. (Urmat de determinarea „portului”) Autoritate administrativă și polițienească care dirijează activitatea unui port. ♦ Clădire în care este instalată administrația unui port.
2. (
Înv.) Detașament condus de un căpitan. –
Căpitan +
suf. -ie.