canastă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CANÁSTĂ, canaste, s. f. Joc de cărți care constă în realizarea de serii de șapte cărți de aceeași valoare. – Din
fr. canasta.canastă (Dicționar de neologisme, 1986)CANÁSTĂ s.f. Joc de cărți de origine sud-americană, asemănător cu rummy. ♦ Grup de cel puțin șapte cărți de aceeași valoare, care constituie seria tipică a acestui joc. [< fr., sp., it.
canasta].
canastă (Marele dicționar de neologisme, 2000)CANÁSTĂ s. f. joc de cărți asemănător cu rummy. ◊ grup de cel puțin șapte cărți de aceeași valoare, care constituie seria tipică a acestui joc. (< fr., sp.
canasta)
canastă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)canástă s. f.,
g.-d. art. canástei; pl. canástecanastă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CANÁSTĂ, canaste, s. f. Joc de cărți care constă în realizarea de serii de câte șapte cărți de aceeași valoare. — Din
fr. canasta.