camping (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CAMPING, campinguri, s. n. Suprafață de teren (la șes, deal sau munte) pe care sunt instalate corturi sau baracamente pentru turiști. ♦ Faptul de a trăi în aer liber, sub cort. [
Pr.:
chémping] – Din
engl.,
fr. camping.camping (Dicționar de neologisme, 1986)CÁMPING s.n. Faptul de a trăi în aer liber sub cort; campare. ♦ Teren amenajat pentru campare; tabără de excursioniști. [Pron.
chém-ping. / < engl.
camping].
camping (Marele dicționar de neologisme, 2000)CAMPING [CHÉM-PING]
s. n. loc amenajat cu corturi, baracamente sau căsuțe pentru turiști. (< engl.
camping)
camping (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)camping (
angl.) [
pron. chémping]
s. n.,
pl. campinguricamping (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CAMPING, campinguri, s. n. Suprafață de teren (la șes, deal sau munte) pe care sunt instalate corturi sau baracamente pentru turiști. ♦ Faptul de a trăi în aer liber, sub cort. [
Pr.:
chémping] — Din engl,
fr. camping.