campament (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CAMPAMÉNT, campamente, s. n. Instalare temporară a unei unități militare sau,
p. ext., a unui grup de turiști, de vânători etc. pe un câmp, în corturi; tabără (
1); (
concr.) locul unde are loc instalarea; obiectele necesare instalării – Din
fr. campement.campament (Dicționar de neologisme, 1986)CAMPAMÉNT s.n. Staționare într-un loc (plat), în corturi, a unei unități militare sau (
p. ext.) a unor turiști, vânători etc. ♦ Loc unde s-a instalat o unitate militară în corturi. ♦ Materiale folosite pentru o asemenea operație militară. [< fr.
campement].
campament (Marele dicționar de neologisme, 2000)CAMPAMÉNT s. n. instalație temporară în corturi, a unei unități militare, a unor turiști etc. (< fr.
campement)
campament (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CAMPAMÉNT, campamente, s. n. Instalare temporară a unei unități militare sau,
p. ext., a unui grup de turiști, de vânători etc. pe un câmp, în corturi; (
concr.) locul unde are loc instalarea; obiectele necesare instalării – După
fr. campement.campament (Dicționaru limbii românești, 1939)*campamént n., pl.
e (fr.
campement, it.
campamento). Acțiunea de a campa. Locu campăriĭ, tabără, lagăr.
campament (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)campamént (
înv.)
s. n.,
pl. campaméntecampament (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)campament n. teren ocupat de o armată pe un câmp.
campament (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CAMPAMÉNT, campamente, s. n. (
Înv.) Instalare temporară a unei unități militare sau,
p. ext., a unui grup de turiști, de vânzători etc. pe un câmp, în corturi; tabără (
1); (
concr.) locul unde are loc instalarea; obiectele necesare instalării — Din
fr. campement.