camerier - explicat in DEX

camerier (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CAMERIÉR, camerieri, s. m. (Ieșit din uz) Om de serviciu care avea grijă de camera de culcare și de îmbrăcămintea stăpânului; fecior, valet. [Pr.: -ri-er] – Din fr. camérier.

camerier (Dicționar de neologisme, 1986)
CAMERIÉR s.m. (Ieșit din uz) Om de serviciu care îngrijește dormitorul și îmbrăcămintea stăpânului; fecior, valet. [Pron. -ri-er. / cf. fr. camérier, it. cameriere].

camerier (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CAMERIÉR s. m. servitor ce îngrijea de camera de dormit și de îmbrăcămintea stăpânului; lacheu, valet. (< fr. camérier)

camerier (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CAMERIÉR, camerieri, s. m. (Ieșit din uz) Om de serviciu care se îngrijea de camera de culcare și de îmbrăcămintea stăpânului. [Pr.: -ri-er] – Fr. camérier.

camerier (Dicționaru limbii românești, 1939)
*cameriér, -ă s. (fr. camérier, -ière, d. it. cameriere, -era). Fecĭor de casă (odăĭaș), fată´n casă (servitor, servitoare în casă). Ofițeru camereĭ papeĭ. V. camardiner, cămăraș, cĭocoĭ, postelnic.

camerier (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cameriér (-ri-er) (înv.) s. m., pl. cameriéri

camerier (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
camerier m. ofițer papal.

camerier (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CAMERIÉR, camerieri, s. m. (Ieșit din uz) Om de serviciu care avea grijă de camera de culcare și de îmbrăcămintea stăpânului; fecior, valet. [Pr.: -ri-er] — Din fr. camérier.