cameral (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CAMERÁL, -Ă, camerali, -e, adj. 1. Care aparține camerei reprezentative, privitor la camera reprezentativă.
2. (
Muz.) De cameră. –
Cameră +
suf. -al.cameral (Dicționar de neologisme, 1986)CAMERÁL, -Ă adj. 1. Care privește
finanțele publice. ◊
Științe camerale = nume dat în sec. XVII-XVIII disciplinelor care studiau finanțele publice.
2. (
Muz.) De cameră. [< fr.
caméral, engl.
cameral, cf. lat.
camera].
cameral (Marele dicționar de neologisme, 2000)CAMERÁL, -Ă adj. 1. referitor la camera reprezentativă. ♦ științe ĕ = nume dat disciplinelor care studiau finanțele publice. 2. (muz.) de cameră. (< fr.
caméral)
cameral (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)camerál adj. m.,
pl. cameráli; f. camerálă, pl. camerálecameral (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)cameral a. financiar:
drept cameral.cameral (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CAMERÁL, -Ă, camerali, -e, adj. 1. (Despre sistemul legislativ al unor state) Care se bazează pe una sau pe două camere legiuitoare. ♦ Care aparține fiecărei camere dintr-un organ legislativ. ♦ Care aparține camerei reprezentative, privitor la camera reprezentativă.
2. (
Muz.) De cameră. —
Cameră +
suf. -al.