caldeiră (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CALDEÍRĂ, caldeire, s. f. (
Geol.)
1. Depresiune în formă de căldare (de origine vulcanică).
2. Circ (
3). – Din
fr.,
port. caldeira.caldeiră (Dicționar de neologisme, 1986)CALDEÍRĂ s.f. 1. (
Geol.) Depresiune în formă de căldare, în general de origine vulcanică.
2. Circ glaciar. [Pron.
-de-i-, var.
calderă s.f. / < fr., port.
caldeira, cf. sp.
caldera].
caldeiră (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)CALDEIRĂ (‹
fr.)
s. f. (
GEOMORF.) Vechi crater vulcanic uriaș, format printr-o explozie și lărgit prin prăbușiri, în interiorul căruia s-a format un nou con vulcanic cu un crater mai mic (
ex. Vezuviul).
caldeiră (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)caldéiră (-dei-) s. f.,
g.-d. art. caldéireicaldeiră (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CALDEÍRĂ s. f. (
Geol.)
1. Vechi crater vulcanic de mari dimensiuni.
2. Circ (3). Din
fr.,
port. caldeira.