caldeean - explicat in DEX

caldeean (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CALDEEÁN, -Ă, caldeeni, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) din Caldeea. [Pr.: -de-ean] – Din fr. Chaldéen.

caldeean (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CALDEEÁN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Caldeea. ◊ (s. f.) limbă semitică vorbită în Caldeea. (< fr. chaldéen)

caldeean (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
caldeeán / chaldeeán [ch pron. c] (-de-ean) adj. m., s. m., pl. caldeéni / chaldeéni (-de-eni); adj. f., s. f. caldeeánă / chaldeeánă, pl. caldeéne / chaldeéne

caldeean (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CALDEEÁN, -Ă, caldeeni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană originară sau locuitor din Caldeea antică. 2. Adj. Care aparține Caldeei sau caldeenilor (1), referitor la Caldeea ori la caldeeni. [Pr.: -de-ean. — Var.: chaldeeán, -ă s. m. și f.] – Din fr. chaldéen.