calculator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CALCULATÓR, -OÁRE, calculatori, -oare, subst. 1. S. n. Tabel care cuprinde rezultatele unor calcule, folosit pentru simplificarea operațiilor; carte, broșură care cuprinde asemenea tabele.
2. S. n. (Și în sintagma
calculator electronic) Ordinator, computer. ◊
Calculator de buzunar = calculator de dimensiuni foarte mici, destinat publicului larg pentru efectuarea unei game de probleme matematice limitate; (
impr.) minicalculator.
3. S. m. și
f. Persoană specializată în calcule, mai ales economice. – Din
fr. calculateur, lat. calculator.calculator (Dicționar de neologisme, 1986)CALCULATÓR s.n. 1. Broșură care cuprinde anumite tabele de calcul.
2. Mașină de calculat. ◊
Calculator (electronic) = ansamblu de sisteme mecanice, electromagnetice și electronice destinat prelucrării informației; computer, ordinator. [Cf. fr.
calculateur].
calculator (Dicționar de neologisme, 1986)CALCULATÓR, -OÁRE s.m. și f. Specialist în calcule. [Cf. fr.
calculateur].
calculator (Marele dicționar de neologisme, 2000)CALCULATÓR I.
s. n. 1. tabel care cuprinde rezultatele unor calcule; carte, broșură cuprinzând asemenea tabele. 2. instalație, dispozitiv tehnic pentru efectuarea automată a calculelor matematice și logice. ♦ ~ (electronic) = mijloc de calcul automat care permite efectuarea de operații aritmetice după un program prestabilit; computer. II. s. m. f. specialist în calcule. (< fr.
calculateur, lat.
calculator)
calculator (Dicționar de argou al limbii române, 2007)calculator, calculatoare s. n. (glum.) căpățână de porc (
vândută în măcelării).
calculator (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)CALCULATOR (‹
fr.,
lat.)
subst. 1. S. n. Tabel care cuprinde rezultatele unor calcule, folosit pentru simplificarea muncii de calcul; carte, broșură care cuprinde asemenea tabele.
2. S. n. Ansamblu de sisteme mecanice, electromagnetice și electronice care prelucrează datele introduse într-o formă prestabilită și furnizează rezultate fie într-o formă accesibilă utilizatorului, fie ca semnale destinate acționării unor echipamente.
C. analogic =
c. fără memorie care operează date sub formă de cantități fizice continuu variabile, cum ar presiunea, temperatura etc.
C. numeric =
c. cu memorie ce prelucrează informația sub formă cuantificată și rezolvă problemele în conformitate cu anumiți logaritmi;
c. cifric,
c. digital sau
c. electronic. *
C. hibrid = ansamblu format din dintr-un
c. analogic și un
c. numeric, interconectate printr-o
interfață. Primele dispozitive mecanice de calcul au fost inventate în
sec. 17 de J. Napier, B. Pascal și G. Leibniz. În
sec. 19, Ch. Babbage a imaginat prima mașină de calcul la care datele de lucru și operațiile de executat erau memorate înainte de începerea calculului, viteza de lucru devenind independentă de manevrele operatorului. Din 1945, a început realizarea
c. din prima generație, cu tuburi electronice și memorie pe tambur magnetic, primul
c. fiind ENIAC (S.U.A.). În perioada 1976-1977, au apărut
c. generația a patra, construite pe baza componentelor microelectronice, cu integrare pe scară foarte largă. În România, a fost construit (1957) primul
c. CIFA-1, la Institutul de Fizică Atomică. V. și
microcalculator, minicalculator, microprocesor. 3. S. m. și
f. Persoană specializată în calcule (mai ales economice).
calculator (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CALCULATÓR1, calculatoare, s. n. 1. Broșură care cuprinde anumite tabele de calcule.
2. Mașină cu ajutorul căreia se fac calcule matematice. – După
fr. calculateur.calculator (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CALCULATÓR2, -OÁRE, calculatori, -oare, s. m. și
f. Persoană specializată în calculul prețurilor produselor, al categoriilor de salarizare etc. –
Fr. calculateur (
lat. lit. calculator).
calculator (Dicționaru limbii românești, 1939)*calculatór, -oáre s. Care calculează.
calculator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)calculatór1 (bărbat)
s. m.,
pl. calculatóri