cadaveric (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CADAVÉRIC, -Ă, cadaverici, -ce, adj. De cadavru; ca de cadavru. – Din
fr. cadavérique.cadaveric (Dicționar de neologisme, 1986)CADAVÉRIC, -Ă adj. (Ca) de cadavru. [< fr.
cadavérique].
cadaveric (Marele dicționar de neologisme, 2000)CADAVÉRIC, -Ă adj. cu aspect de cadavru. (< fr.
cadavérique)
cadaveric (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CADAVÉRIC, -Ă, cadaverici, -ce, adj. De cadavru; ca de cadavru. –
Fr. cadavérique.cadaveric (Dicționaru limbii românești, 1939)*cadavéric, -ă adj. (d. lat.
cadaver, cadavru; fr.
cadavérique). De cadavru:
putoare, înțepeneală cadaverică.cadaveric (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cadavéric adj. m.,
pl. cadavérici; f. cadavérică, pl. cadavéricecadaveric (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)cadaveric a. privitor la cadavru:
autopsie cadaverică.cadaveric (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CADAVÉRIC, -Ă, cadaverici, -ce, adj. De cadavru; ca de cadavru. — Din
fr. cadavérique.