cabulipsi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CABULIPSÍ, cabulipsesc, vb. IV.
Intranz. (
Înv.) A catadicsi. – Din
ngr. kabúleisa.cabulipsi (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CABULIPSÍ, cabulipsesc, vb. IV.
Tranz. (
Înv.) A catadicsi. –
Tc. kabul[etmek].
cabulipsi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cabulipsí (a ~) (
înv.)
vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. cabulipsésc, imperf. 3
sg. cabulipseá; conj. prez. 3
să cabulipseáscăcabulipsi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CABULIPSÍ, cabulipsesc, vb. IV.
Intranz. (
Înv.) A catadicsi. — Din
ngr. kabúleisa.cabulipsì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)cabulipsì v.
pop. a face cabul;
dacă d-lui căbulipsește să ne onoreze CAR. [Printr’un intermediar verbal grec modern].