bursier (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BURSIÉR1, -Ă, bursieri, -e, s. m. și
f. Elev sau student care beneficiază de o bursă
1. [
Pr.:
-si-er] – Din
fr. boursier.bursier (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BURSIÉR2, -Ă, bursieri, -e, adj. Care ține de bursă
2, privitor la bursă. [
Pr.:
-si-er] – Din
fr. boursier.bursier (Dicționar de neologisme, 1986)BURSIÉR, -Ă adj., s.m. și f. (Elev, student) care primește o bursă
1 (
I) [în DN]. //
adj. Referitor la bursă
2; care se negociază la bursă
2. [Pron.
-si-er. / < fr.
boursier].
bursier (Marele dicționar de neologisme, 2000)BURSIÉR1, -Ă I.
adj., s. m. f. (elev, student, cercetător etc.) care primește o bursă
1 (1). (< fr.
boursier)
bursier (Marele dicționar de neologisme, 2000)BURSIÉR2 adj. care negociază la bursă
2. (< fr.
boursier)
bursier (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BURSIÉR1, -Ă, bursieri, -e, adj. Care ține de bursă
2, privitor la bursă
2. [
Pr.:
-si-er] –
Fr. boursier.bursier (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BURSIÉR2, -Ă, bursieri, -e, s. m. și
f. Elev sau student care beneficiază de o bursă
1. [
Pr.:
-si-er] –
Fr. boursier.bursier (Dicționaru limbii românești, 1939)*bursiér, -ă s. (fr.
boursier). Elev care e întreținut printr’o bursă. Cel ce se ocupă de afaceri de bursă. Adj. Al burseĭ financiare:
cercurile bursiere.bursier (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bursiér1 (de bursă)
(-si-er) adj. m.,
pl. bursiéri; f. bursiéră, pl. bursiérebursier (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bursiér2 (stipendiat)
(-si-er) s. m.,
pl. bursiéri