burlet (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BURLÉT, burleți, s. m. Șnur gros din bumbac, din cauciuc, din material sintetic, din hârtie gudronată sau din lame metalice, care se pune la uși sau la ferestre pentru a împiedica pătrunderea frigului. – Din
fr. bourrelet.burlet (Dicționar de neologisme, 1986)BURLÉT s.n. Burelet (
1). [< fr.
bourrelet].
burlet (Marele dicționar de neologisme, 2000)BURLÉT s. m. Bandă groasă din bumbac, cauciuc, hârtie gudronată cu care se lipesc ușile și ferestrele la încheieturi. (< fr.
bourrelet)
burlet (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)burlét (șnur, sul)
s. m.,
pl. burléțiburlet (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BURLÉT, burleți, s. m. 1. (
Anat.; în forma
burelet) Formațiune fibrocartilaginoasă de completare a suprafețelor articulare.
2. Șnur gros din bumbac, din cauciuc, din material sintetic, din hârtie gudronată sau din lame metalice, care se pune la uși sau la ferestre pentru a împiedica pătrunderea frigului. [
Var.:
burelét s. m.] — Din
fr. bourrelet.