burdac - explicat in DEX

burdac (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BURDÁC, burdace, s. n. (Reg.) Urcior cu gura strâmtă și cu dop. – Et. nec. Cf. bărdac.

burdac (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BURDÁC, burdace, s. n. (Reg.) Ulcior cu gura strâmtă și cu dop.

burdac (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
burdác (reg.) s. n., pl. burdáce

burdac (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BURDÁC, burdace, s. n. (Reg.) Urcior cu gura strâmtă și cu dop. — Et. nec. Cf. bărdac.