bulcă - explicat in DEX

bulcă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BÚLCĂ, bulci, s. f. (Reg.) Franzelă; chiflă. – Din ucr. bulka.

bulcă (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
búlcă (búlci), s. f. – Chiflă, franzelă. Pol. bułka (DAR). Rar, în Bucov.

bulcă (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BÚLCĂ, bulci, s. f. (Reg.) Franzelă, pâinișoară. – Ucr. bulka.

bulcă (Dicționaru limbii românești, 1939)
búlcă f., pl. ĭ (rut. búlka). Buc. Pînișoară. Mold. (burcă). Mălaĭ nic, turtă saŭ pîne de făină de grîŭ amestecată pe jumătate cu făină de popușoĭ îndulcită cu zahăr și coaptă în spuză pe frunză de hrean (în Fc. pălincă). V. geandră.

bulcă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
búlcă (reg.) s. f., g.-d. art. búlcii; pl. bulci

bulcă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BÚLCĂ, bulci, s. f. (Reg.) Franzelă; chiflă. — Din ucr. bulka.