bucle - explicat in DEX

bucle (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BUCLÉ, bucleuri, s. n., adj. invar. 1. S. n. Țesătură de bumbac, de lână, de fibră sintetică etc., cu aspect buclat. 2. Adj. invar. (Despre fibre și țesături) Cu firul creț sau cu noduri. 3. S. n. Fir creț. – Din fr. bouclé.

bucle (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BUCLÉ I. adj. inv. (despre fibre, țesături) cu firul creț sau cu noduri. II. s. n. fir creț; țesătură, stofă cu aspect buclat. (< fr. bouclé)

bucle (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
buclé¹ (bu-cle) adj. invar.

bucle (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
buclé² (bu-cle) s. n., art. bucléul; (sorturi, fire) pl. bucléuri

bucle (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BUCLÉ, bucleuri, s. n., adj. invar. 1. S. n. Țesătură de bumbac, de lână, de fibră sintetică etc., cu aspect buclat; sortiment dintr-o astfel de țesătură. 2. Adj. invar. (Despre fibre și țesături) Cu firul creț sau cu noduri. 3. S. n. Fir creț. — Din fr. bouclé.