buchirisi - explicat in DEX

buchirisi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BUCHIRISÍ, buchirisesc, vb. IV. Tranz. și intranz. (Rar) A buchisi (2). – Bucher + suf. -isi.

buchirisi (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BUCHIRISÍ, buchirisesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A citi sau a învăța cu mare osteneală sau cu migală. – Din bucher + suf. -isi.

buchirisi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
buchirisí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. buchirisésc, imperf. 3 sg. buchiriseá; conj. prez. 3 să buchiriseáscă

buchirisi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BUCHIRISÍ, buchirisesc, vb. IV. Tranz. și intranz. (Rar) A buchisi (2). — Bucher + suf. -isi.