broșurică(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) BROȘURÍCĂ,broșurele, s. f. Diminutiv al lui broșură. – Broșură + suf. -ică.
broșurică(Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993)) BROȘURÍCĂ,broșurele, s. f. Diminutiv al lui broșură.
broșurică(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) broșurícă s. f., g.-d. art. broșurélei/broșurícii; pl. broșuréle/broșuríci, art. broșurélele/broșurícile
broșurică(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) BROȘURÍCĂ,broșurele, s. f. Diminutiv al lui broșură. [Pl. și: broșurici] — Broșură + suf. -ică.