broatec (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BROÁTEC, broateci, s. m. Animal amfibiu înrudit cu broasca, de culoare verde, cu pernițe vâscoase la vârfurile degetelor; buratic, brotac, brotan (
Hyla arborea). –
Lat. brotachus.broatec (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BROÁTEC, broateci, s. m. Animal amfibiu înrudit cu broasca, de culoare verde
(Hyla arborea). –
Lat. *brotacus.broatec (Dicționaru limbii românești, 1939)broátec V.
brotac.broatec (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)broátec s. m.,
pl. broátecibroatec (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BROÁTEC, broateci, s. m. Animal amfibiu înrudit cu broasca, de culoare verde, cu pernițe vâscoase la vârfurile degetelor; buratic, brotac, brotan
(Hyla arborea). –
Lat. brotachus.broàtec (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)broàtec m. Mold. V.
brotac.