bromură - explicat in DEX

bromură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BROMÚRĂ, bromuri, s. f. Sare a acidului bromhidric. – Din fr. bromure.

bromură (Dicționar de neologisme, 1986)
BROMÚRĂ s.f. Sare a acidului bromhidric. [< fr. bromure].

bromură (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BROMÚRĂ s. f. sare a acidului bromhidric. (< fr. bromure)

bromură (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BROMÚRĂ, bromuri, s. f. 1. Sare a acidului bromhidric cu un metal; nume dat bromurii de potasiu, întrebuințată în medicină drept calmant al sistemului nervos. 2. Compus organic rezultat prin înlocuirea unui atom de carbon din molecula unei hidrocarburi printr-un atom de brom. – După fr. bromure.

bromură (Dicționaru limbii românești, 1939)
bromúră f., pl. ĭ. Chim. Combinațiune de brom cu un corp simplu.

bromură (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bromúră s. f., g.-d. art. bromúrii; pl. bromúri

bromură (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
bromură f. combinarea bromului cu un alt corp simplu: bromura de potasiu e întrebuințată în medicină ca un calmant al sistemului nervos.

bromură (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BROMÚRĂ, bromuri, s. f. Sare a acidului bromhidric. — Din fr. bromure.