broajbă - explicat in DEX

broajbă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BROÁJBĂ, broajbe, s. f. (Bot.; reg.) Nap. – Din scr. broskva „gulie”.

broajbă (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
broájbă (broájbe), s. f. – Nap. – Var. brojbă, bro(a)șbă, bro(a)zbă. Sb. broskva (Cihac, II, 29; DAR; Skok 63).

broajbă (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BROÁJBĂ, broajbe, s. f. (Bot.; reg.) Nap. – Sb. broskva.

broajbă (Dicționaru limbii românești, 1939)
broájbă V. brojbă.

broajbă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
broájbă (reg.) s. f., g.-d. art. broájbei; pl. broájbe

broajbă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
broajbă f. Bot. nap: broajbe si gulii PANN. [Serb. BROSKVA].

broajbă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BROÁJBĂ, broajbe, s. f. (Bot.; reg.) Nap. — Din sb. broskva „gulie”.