bridge (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BRIDGE s. n. Numele unui joc de cărți. [
Pr.:
brigi] – Din
fr.,
engl. bridge.bridge (Dicționar de neologisme, 1986)BRIDGE s.n. 1. Joc de cărți care se joacă de patru persoane cu 52 de cărți.
2. Fraza centrală a unei teme în muzica de jaz. [Pron.
brigi. / < engl., fr.
bridge].
bridge (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bridge (angl.) [pron.
briğ] s. n., art.
brídge-ul; (partide) pl.
brídge-uribridge (Marele dicționar de neologisme, 2000)BRIDGE [BRIGI]
s. n. 1. joc de cărți, între patru persoane, cu 52 de cărți. 2. (jaz) partea centrală a unei teme. (< engl., fr.
bridge)
bridge (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BRIDGE s. n. Numele unui joc de cărți. [
Pr.:
brigi] –
Fr. bridge (<
engl.).
bridge (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BRIDGE, (
2)
bridge-uri, s. n. 1. Numele unui joc de cărți.
2. Partidă de bridge (1). [
Pr.:
briğ] — Din
fr.,
engl. bridge.