brant - explicat in DEX



brant (Dicționaru limbii românești, 1939)
brant n., pl. urĭ (pol. brant, germ. brad, aprindere, gangrenă). Vechĭ. Gangrenă: rana din care și brant aŭ fost (transcris brînt la Cost. 1, 337). V. obrinteală.