bragagerie - explicat in DEX

bragagerie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BRAGAGERÍE, bragagerii, s. f. Loc unde se prepară sau se vinde bragă. – Bragagiu + suf. -ărie.

bragagerie (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BRAGAGERÍE, bragagerii, s. f. Loc unde se prepară sau se vinde bragă. – Din bragagiu + suf. -ărie.

bragagerie (Dicționaru limbii românești, 1939)
bragageríe f. (d. bragă). Locu unde se vinde saŭ se face bragă.

bragagerie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bragageríe (înv.) s. f., art. bragagería, g.-d. art. bragageríei; pl. bragageríi, art. bragageríile

bragagerie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
bragagerie f. locul unde se vinde bragă.

bragagerie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BRAGAGERÍE, bragagerii, s. f. (Înv.) Loc unde se prepară sau se vinde bragă. — Bragagiu + suf. -ărie.