bozafer(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) BOZAFÉR, -Ă,bozaferi, -e, adj. (Turcism înv.) Cenușiu. – Din tc. bozaver.
bozafer(Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993)) BOZAFÉR, -Ă,bozaferi, -e, adj. (Turcism înv.) Cenușiu. – Tc. bozaver.
bozafer(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) bozafér (înv.) adj. m., pl. bozaféri; f. bozaféră, pl. bozafére
bozafer(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) BOZAFÉR, -Ă,bozaferi, -e, adj. (Înv.) Cenușiu. — Din tc. bozaver.