bombonieră - explicat in DEX

bombonieră (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BOMBONIÉRĂ, bomboniere, s. f. Vas, cutie de metal etc. în care se păstrează bomboane. [Pr.: -ni-e-] – Din fr. bonbonnière.

bombonieră (Dicționar de neologisme, 1986)
BOMBONIÉRĂ s.f. Vas, cutie de porțelan, de sticlă etc. pentru bomboane. [Pron. -ni-e-. / < fr. bombonnière].

bombonieră (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BOMBONIÉRĂ s. f. vas mic, cutie pentru bomboane. (< fr. bonbonnière)

bombonieră (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BOMBONIÉRĂ, bomboniere, s. f. Vas mic în care se păstrează bomboane. [Pr.: -ni-e-] – Fr. bonbonnière.

bombonieră (Dicționaru limbii românești, 1939)
*bomboniéră f., pl. e (fr. bonbonière). Cutie de bomboane. Fig. Casă mică și elegantă.

bombonieră (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bomboniéră (-ni-e-) s. f., g.-d. art. bomboniérei; pl. bomboniére

bombonieră (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
bombonieră f. 1. cutie de bomboane; 2. fam. căsuță aranjată cu gust.

bombonieră (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BOMBONIÉRĂ, bomboniere, s. f. Vas mic sau cutie în care se păstrează bomboane. [Pr.: -ni-e-] — Din fr. bonbonnière.