bombiță - explicat in DEX

bombiță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BOMBÍȚĂ, bombițe, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui bombă. – Bombă + suf. -iță.

bombiță (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
bombiță, bombițe s. f. (dim.) cutie cu vodcă Scandic de 200 ml.

bombiță (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BOMBÍȚĂ, bombițe, s. f. Bilă, glob mic – Din bombă + suf. -iță.

bombiță (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bombíță (reg.) s. f., g.-d. art. bombíței; pl. bombíțe

bombiță (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BOMBÍȚĂ, bombițe, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui bombă. — Bombă + suf. -iță.