bolindeț (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BOLINDÉȚ s. n. v. colindeț.bolindeț (Dicționaru limbii românești, 1939)bolindéț n., pl.
e Tel. Colindeț.
bolindeț (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)bolindeț n. colindeț (din care probabil e forma alterată).
bolindeț (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BOLINDÉȚ s. n. v. colindeț.