blasfem - explicat in DEX

blasfem (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BLASFÉM s. n. 1. blasfemie, hulă. 2. blestem. (< fr. blasphème)

blasfem (Dicționaru limbii românești, 1939)
*1) blasfém n., pl. e (fr. blasphème, lat. blasphémium și blaspéhemia, d. vgr. blásphemon și blasphemia. V. blăstam). Hulă, blasfemie.

blasfem (Dicționaru limbii românești, 1939)
*2) blasfém și -éz, a -á, v. tr. (lat. blasphêmare, V. blastăm). Insult divinitatea saŭ religiunea.

blasfem (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
blasfém (rar) s. n., pl. blasfémuri

blasfem (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
blasfem n. hulă, vorbă batjocoritoare pentru dumnezeire sau religiune.