birocratizare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BIROCRATIZÁRE s. f. Faptul de a deveni birocratic, de a se afla sub influența birocrației. –
V. birocratiza.birocratizare (Dicționar de neologisme, 1986)BIROCRATIZÁRE s.f. Faptul de a (se) birocratiza. [<
birocratiza].
birocratizare (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BIROCRATIZÁRE s. f. Faptul de a deveni birocratic, de a cădea (sau a face să cadă) sub influența birocratismului. – Din
birocrat.birocratizare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)birocratizáre (-ro-cra-) s. f.,
g.-d. art. birocratizắriibirocratizare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BIROCRATIZÁRE s. f. Faptul de a deveni birocratic, de a se afla sub influența birocrației. —
V. birocratiza.