bipartit - explicat in DEX

bipartit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BIPARTÍT, -Ă, bipartiți, -te, adj. Care este constituit din două părți. ◊ convenție (sau înțelegere etc.) bipartită = convenție (sau înțelegere etc.) între două state, două partide etc. – Din fr. biparti, lat. bipartitus.

bipartit (Dicționar de neologisme, 1986)
BIPARTÍT, -Ă adj. La care participă două părți. [După fr. bipartite, cf. lat. bis – de două ori, partitus – împărțit].

bipartit (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BIPARTÍT, -Ă adj. 1. alcătuit din două părți. 2. bilateral (3). (< fr. biparti, lat. bipartitus)

bipartit (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BIPARTÍT, -Ă, bipartiți, -te, adj. Care are sau implică două părți. – Fr. biparti (lat. lit. bipartitus).

bipartit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bipartít (din două părți) adj. m., pl. bipartíți; f. bipartítă, pl. bipartíte

bipartit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BIPARTÍT, -Ă, bipartiți, -te, adj. Care are sau implică două părți. ♦ (Despre o înțelegere) La care participă două state, două partide. — Din fr. biparti, lat. bipartitus.