biodetector (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BIODETECTÓR, biodetectoare, s. n. (
Biol.) Organ de simț al organismelor vii. [
Pr.:
bi-o-] –
Bio- + detector.biodetector (Marele dicționar de neologisme, 2000)BIODETECTÓR s. n. (biol.) organ de simț al organismelor vii. (< bio- + detector)
biodetector (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BIODETECTÓR, biodetectoare, s. n. (
Biol.) Organ de simț al organismelor vii. [
Pr. bi-o-]
— Bio- +
detector.