bigudiu - explicat in DEX

bigudiu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BIGUDÍU, bigudiuri, s. n. Obiect de toaletă feminină, confecționat din metal, material plastic etc., în jurul căruia se răsucește o șuviță de păr pentru a o ondula. – Din fr. bigoudi.

bigudiu (Dicționar de neologisme, 1986)
BIGUDÍU s.n. Mică tijă metalică sau din plastic pe care se răsucește o șuviță de păr pentru a-l ondula. [Pron. -diu. / < fr. bigoudi].

bigudiu (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BIGUDÍU s. n. mică tijă metalică pe care se răsucește părul pentru a-l ondula. (< fr. bigoudi)

bigudiu (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BIGUDÍU, bigudiuri, s. n. Vergea mică de metal, cu anumite dispozitive, în jurul căreia se răsucește o șuviță de păr pentru a o ondula. – Fr. bigoudi.

bigudiu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bigudíu s. n., art. bigudíul; pl. bigudíuri

bigudiu (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BIGUDÍU, bigudiuri, s. n. Tub mic din metal, material plastic etc., folosit pentru ondularea părului. — Din fr. bigoudi.