biblioteconomie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BIBLIOTECONOMÍE s. f. Ramură a bibliologiei care se ocupă cu formarea, administrarea și organizarea bibliotecilor. [
Pr.: -
bli-o-] – Din
fr. bibliothéconomie.biblioteconomie (Dicționar de neologisme, 1986)BIBLIOTECONOMÍE s.f. Ramură a bibliologiei care studiază organizarea și conducerea bibliotecilor. [< fr.
bibliothéconomie].
biblioteconomie (Marele dicționar de neologisme, 2000)BIBLIOTECONOMÍE s. f. ramură a bibliologiei care studiază organizarea și conducerea bibliotecilor. (< fr.
bibliothéconomie)
biblioteconomie (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BIBLIOTECONOMÍE s. f. Ramură a bibliologiei care studiază organizarea și conducerea bibliotecilor. [
Pr.:
-bli-o-] –
Fr. bibliothéconomie.biblioteconomie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)biblioteconomíe (bi-bli-o-) s. f.,
art. biblioteconomía, g.-d. biblioteconomíi, art. biblioteconomíeibiblioteconomie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BIBLIOTECONOMÍE s. f. Ramură a bibliologiei care studiază formarea, administrarea și organizarea bibliotecilor. [
Pr.:
-bli-o-] — Din
fr. bibliothéconomie.