bianual - explicat in DEX

bianual (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BIANUÁL, -Ă, bianuali, -e, adj. Care se produce, care apare de două ori pe an. ♦ (Despre plante) Care poate da două recolte pe an. [Pr.: bi-a-nu-al] – Bi- + anual. Cf. fr. bisannuel.

bianual (Dicționar de neologisme, 1986)
BIANUÁL, -Ă adj. Care apare, care se produce de două ori pe an. ♦ (Despre plante) Care se poate recolta de două ori pe an. [Pron. bi-a-nu-al. / < bi- + anual].

bianual (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BIANUÁL, -Ă adj. bienal. (< engl. biannual)

bianual (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BIANUÁL, -Ă, bianuali, -e, adj. Care se produce, care apare de două ori pe an. ♦ (Despre plante) Care poate da două recolte pe an. [Pr.: bi-a-nu-al] – După fr. bisannuel.

bianual (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bianuál (bi-a-nu-al) adj. m., pl. bianuáli; f. bianuálă, pl. bianuále

bianual (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BIANUÁL, -Ă, bianuali, -e, adj. Care se produce, care apare de două ori pe an. ♦ (Despre plante) Care poate da două recolte pe an. [Pr.: bi-a-nu-al] — Bi- + anual. Cf. fr. b i s a n n u e l.