biacid (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BIACÍD, biacizi, adj. (În sintagma)
Acid biacid = acid bibazic. [
Pr.: -
bi-a-] – Din
fr. biacide.biacid (Dicționar de neologisme, 1986)BIACÍD adj., s.m. (
Despre acizi) Cu două funcții acide. [Cf. fr.
biacide].
biacid (Marele dicționar de neologisme, 2000)BIACÍD adj., s. m. (corp) care posedă două funcții acide; diacid. (< fr.
biacide)
biacid (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BIACÍD, biacizi, adj. m. (În
expr.)
Acid biacid = acid bibazic. [
Pr.:
bi-a-] – Din
bi- +
acide.biacid (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)biacíd (bi-a-) adj. m.,
pl. biacízibiacid (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BIACÍD, biacizi, adj. (În sintagma)
Acid biacid = acid bibazic. [
Pr.:
bi-a-] — Din
fr. biacide.