bețivancă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, 1982)BEȚIVÁNCĂ, bețivance, s.f. Augmentativ al lui
bețivă.
bețivancă (Marele dicționar de neologisme, 2000)BEȚIVÁNCĂ,
bețivance s.f. peior. Femeie care face abuz de băuturi alcoolice. (
bețivan + suf.
-că)
bețivancă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bețiváncă s. f.,
g.-d. art. bețiváncei; pl. bețivánce