bezer (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)bezér s.n. (înv.)
1. membrană groasă de la intestine; mezenter; grăsimea de pe intestine; – untură de porc.
2. (fig.) bărbia celui gras.
bezer (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)bezér s. m. – Intestine, prapur. –
Var. bezereu, bezărău,bizer; beiser, s. m. (
arg.) carte de joc de două puncte;
băzărău, s. n. (guler de cămașă sau bluză, încrețit).
Gr. μεσαραιον, probabil prin intermediul vreunei forme
sl.;
cf. pol. bryže „tiv încrețit”,
rut. brižja „intestine” (DAR; Scriban),
rus. bryži „fragă”,
brižeika „intestine”. Pentru asocierea sensurilor de „intestine” și „guler încrețit”,
cf. și
fr. fraise.bezer (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)bezér, bezări, s.n. – Volanele de la mânecile cămeșilor femeiești; fodre. Pe Valea Vișeului, a Izei și în depresiunea Șugatagului se folosesc bezeri la mâneci, la umeri și în jurul decolteului de la gât (=cămașă cu bezeri); aceste cămeși sunt purtate doar de tânăra generație, spre deosebire de cămeșile bătrânești, mult mai simple (v. Bănățeau 1965: 118). – Cf. pol. bryže „tiv încrețit„, ucr. brižja „intestine” (DA, Scriban cf. DER).