beton (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BETÓN s. n. 1. Amestec de pietriș, nisip, ciment (sau asfalt, var hidraulic etc.) și apă, care se transformă prin uscare într-o masă foarte rezistentă și se folosește în construcții. ◊
Beton armat = amestecul descris mai sus, turnat peste o armătură de vergele metalice. (În sintagma)
Beton vibrat = beton de ciment a cărui compactitate este sporită după turnarea în cofraje prin imprimarea unor oscilații rapide cu ajutorul unor aparate speciale.
2. (Sport) Sistem de apărare folosit în unele jocuri sportive (mai ales în fotbal), constând în utilizarea supranumerică a jucătorilor în linia defensivă. – Din
fr. béton.beton (Dicționar de neologisme, 1986)BETÓN s.n. Amestec de pietriș, nisip, ciment (sau alt liant) și apă, care se transformă într-o masă rezistentă prin întărire și este folosit ca material de construcție. [Pl.
-onuri, -oane. / < fr.
béton].
beton (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)betón s. n., (sorturi) pl.
betoánebeton (Marele dicționar de neologisme, 2000)BETÓN s. n. amestec de pietriș, nisip, cu un liant și apă, care, prin întărire, se transformă într-o masă rezistentă. (< fr.
béton)
beton (Dicționar de argou al limbii române, 2007)beton, adj. invar. 1. solid, indestructibil.
2. (
în fotbal – d. apărare) impenetrabil, de nedepășit.
3. formidabil, excelent.
beton (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)BETÓN (‹
fr.,
germ.)
s. n. 1. Material de construcție obținut prin amestecarea unui material granular (pietriș, nisip) cu un liant (ciment, bitum etc.) și cu apă, și care, după priză și întărire, devine consistent și rezistent ca piatra. ♦
B. armat =
b. de ciment în masa căruia se înglobează o armătură de oțel, destinată să preia eforturile de întindere. Primele brevete de
b.a. au fost obținute (1867-1878) de grădinarul francez J. Monnier. ♦
B. precomprimat =
b. armat la care se realizează, înainte de încărcare, o stare permanentă de comprimare (prin întinderea armăturii de oțel înainte de turnarea
b). A fost folosit în practică (1930) de inginerul constructor francez E. Freyssinet. ♦
B. refractar =
b. preparat cu ciment Portland, ciment aluminos și agregate din materiale refractare, avînd o bună rezistență mecanică la temperaturi mai mari de 300ºC.
B. asfaltic =
b. din material cu granulație mare, avînd ca liant bitumul asfaltic, folosit la executarea unor îmbrăcăminți rutiere.
2. Fig. (SPORT.) Sistem tactic de apărare folosit în jocurile sportive (mai ales în fotbal), constînd în utilizarea supranumerică a jucătorilor în linie defensivă.
beton (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BETÓN s. n. Material de construcție alcătuit dintr-un amestec de pietriș, nisip, ciment (sau asfalt, var hidraulic etc.) și apă, care după uscare se transformă într-o masă foarte rezistentă. –
Fr. béton.beton (Dicționaru limbii românești, 1939)*betón n., pl. ar fi
oane (fr.
béton, vfr.
betun, d. lat.
bitúmen, bitum). Un fel de mortar compus din var
idraulic, apă, nisip și
petricele, întrebuințat maĭ ales la construcțiunea în apă.
beton (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)beton n. amestec de pietriș, var hidraulic și nisip pus în apă.
beton (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BETÓN, (
2)
betoane, s. n. 1. Amestec de pietriș, nisip, ciment (sau asfalt, var hidraulic etc.) și apă, care se transformă prin uscare într-o masă foarte rezistentă și se folosește în construcții. ◊
Beton armat = amestecul descris mai sus, turnat peste o armătură de vergele metalice.
Beton vibrat = beton de ciment a cărui compactitate este sporită după turnarea în cofraje prin imprimarea unor oscilații rapide cu ajutorul unor aparate speciale.
2. Varietate de beton (1).
3. (Sport) Sistem de apărare folosit în unele jocuri sportive (mai ales în fotbal), constând în utilizarea supranumerică a jucătorilor în linia defensivă. [
Pl. și:
betonuri] — Din
fr. béton.