beoțian (Dicționar de neologisme, 1986)
BEOȚIÁN, -Ă s.m. și f. Locuitor al Beoției antice. ♦ (Fig.) Ignorant, lipsit total de preocupări intelectuale (aluzie la reputația locuitorilor Beoției antice). [Pron. -ți-an, < fr. béotien].
beoțian (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BEOȚIÁN, -Ă adj., s. m. f. (om) ignorant, lipsit total de preocupări intelectuale. (< fr. béotien)
beoțian (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
beoțian m. 1. locuitor din Beoția; 2. fig. om stupid.