benzpiren (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, 1982)BENZPIRÉN s.n. Hidrocarbură. – Din fr.
benzopyrène.
benzpiren (Marele dicționar de neologisme, 2000)BENZPIRÉN s.n. Hidrocarbură extrasă din gudron, substanță puternic cancerigenă. [Sil. mf.
benz-] (din germ.
Benzpyren, engl.
benzopyrene)
benzpiren (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)benzpirén (benz-pi-) s. n.