bentos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BÉNTOS s. n. Totalitatea organismelor care trăiesc pe fundul apelor. – Din
fr. benthos.bentos (Dicționar de neologisme, 1986)BÉNTOS s.n. Totalitatea organismelor care trăiesc fixate pe fundul cursurilor de apă sau al mărilor. [< fr.
benthos , cf. gr.
benthos – fund].
bentos (Marele dicționar de neologisme, 2000)BÉNTOS s. n. totalitatea organismelor vegetale și animale care trăiesc pe fundul bălților, lacurilor, mărilor și oceanelor; bental. (< fr.
benthos, gr.
benthos)
bentos (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)BÉNTOS (‹
fr. {i};
gr. benthos „adînc”, „fund”)
s. n. Ansamblu al organismelor vii, plante și animale, care trăiesc pe fundul unui bazin (lacustru, marin sau oceanic), fixate (
b. sesil, cuprinde spongieri, corali, crinoidee, alge, arheociatide și blastoidee) sau foarte puțin mobile (
b. vagil, include anelide, lamelibranhiate, gastropode, crustacee, trilobiți, gigantostracee și carpoidee). Serversc ca hrană mai ales pentru animalele care înoată activ și pentru om (alge, stridii, echinoderme, paguri).
bentos (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BÉNTOS s. n. Totalitatea organismelor care trăiesc pe fundul mărilor. –
Fr. benthos.bentos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)béntos s. n.bentos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BÉNTOS s. n. Totalitatea organismelor care trăiesc pe fundul apelor. — Din
fr. benthos.