beglerbei (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BEGLERBÉI s. m. v. beilerbei.beglerbei (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)beglerbéi (beglerbéi), s. m. – Guvernator al unei provincii în Imperiul Otoman. –
Var. beilerbei. Tc. beglerbeg sau
beylerbey (Șeineanu, II, 16).
beglerbei (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BEGLERBÉI s. m. v. beilerbei.beglerbei (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BEGLERBÉI s. m. v. beilerbei.beglerbeĭ (Dicționaru limbii românești, 1939)beglerbéĭ și
beĭlerbéĭ m., pl. tot așa (turc. = „beĭu beilor”). Guvernator general al uneĭ mari provĭnciĭ turceștĭ (egal cu viziru saŭ cu pașa cu treĭ tuĭurĭ), ca beglerbeĭu Rumeliiĭ saŭ al Anadoluluĭ.