bețivan - explicat in DEX

bețivan (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BEȚIVÁN, -Ă, bețivani, -e, adj., s. m. și f. Augmentativ al lui bețiv. – Bețiv + suf. -an.

bețivan (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BEȚIVÁN, -Ă, bețivani, -e, adj., s. m. și f. Augmentativ al lui bețiv.

bețivan (Dicționaru limbii românești, 1939)
bețiván, -că s. Fam. Mare bețiv.

bețivan (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bețiván adj. m., s. m., pl. bețiváni; adj. f., s. f. bețivánă, pl. bețiváne

bețivan (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
bețivan a. și m. bețiv mare, bețiv împărătesc.

bețivan (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BEȚIVÁN, -Ă, bețivani, -e, adj., s. m. și f. Augmentativ al lui bețiv. — Bețiv + suf. -an.