bazaochi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BAZAÓCHI, -OÁCHE, bazaochi, -oache, adj. (
Reg.)
1. Sașiu.
2. Nebunatic, ștrengar, poznaș. –
Cf. ucr. bezokij.bazaochi (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)bazaóchi (bazaoáche), adj. –
1. Nerușinat, pungaș. –
2. Sașiu, care se uită cruciș.
Sl. bezokŭ „necuviincios”. Sensul 2 pare a se datora unei interpretări greșite a cuvîntului, grație consonanței sale, care îl apropie de
ochi. Pentru același motiv, DAR și Scriban îl explică prin
sl. bezokij „fără ochi”;
cf. REW 33.
bazaochi (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BAZAÓCHI, -OÁCHE, bazaochi, -oache, adj. (
Reg.)
1. Care se uită chiorâș, sașiu.
2. Nebunatic, ștrengar. –
Ucr. bezokiĭ.bazaochi (Dicționar de argou al limbii române, 2007)bazaochi, bazaoache adj. 1. strabic, sașiu
2. poznaș, ștrengar
bazaochi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bazaóchi (
reg.)
adj. m.,
pl. bazaóchi; f. sg. și
pl. bazaoáchebazaochi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BAZAÓCHI, -OÁCHE, bazaochi, -oache, adj. (
Reg.)
1. Sașiu.
2. Nebunatic, ștrengar, poznaș. —
Cf. ucr. b e z o k i j.
bazaochĭ (Dicționaru limbii românești, 1939)bazaóchĭ, -oáche adj., pl. tot așa (vsl.
bezokiĭ, fără ochĭ).
Fam. Chĭor, șpanchĭ, miop saŭ cu un oarecare defect la ochĭ. V.
ponivos.